Cea de-a treia rundă de negocieri între Rusia și Ucraina ar urma să aibă loc în acest weekend, a precizat astăzi președintele Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică avută cu cancelarul german Olaf Scholz.

Totuși, informează Radio România Actualități, președintele rus pare să rămână inflexibil la toate mesajele occidentale. Liderul de la Kremlin spune că dialogul de pace cu Ucraina nu va fi posibil decât dacă toate cerinţele Rusiei vor fi satisfăcute.

“Putin a declarat că Rusia este deschisă dialogului cu Ucraina, dar cu condiţia îndeplinirii tuturor condiţiilor puse de Moscova. Statutul neutru şi nenuclear al Ucrainei, cu demilitarizarea ei obligatorie, denazificarea statului ucrainean, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeei, ca şi a suveranităţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk în graniţele administrative ale regiunilor ucrainene respective. Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că la cea de a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, care se preconizează, Kievul va adopta o poziţie, a spuse el, rezonabilă şi constructivă. Totodată, el a acuzat Occidentul că a ignorat timp de opt ani ceea ce a numit genocidul populaţiei din Donbas comis de regimul de la Kiev”, a transmis corespondentul Radio România Alexandr Belevschi.

Pe de altă parte, potrivit Reuters, un raid aerian al Rusiei asupra unei zone rezidenţiale rurale din regiunea Kievului a provocat moartea a cel puţin şapte persoane, inclusiv doi copii.

Potrivit unui comunicat al poliției ucrainene, raidul aerian a lovit localitatea Markalivka, aflată la aproximativ zece kilometri de suburbiile din sudul capitalei ucrainene.

Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat astăzi, după o reuniune a miniştrilor de externe ai statelor membre, că Alianţa nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, aşa cum a cerut Kievul, în urma incendiului din această dimineață de la centrala nucleară Zaporijjia şi nici nu va trimite trupe în această ţară. El a promis însă Ucrainei alte forme de sprijin şi i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească imediat invazia.

Jens Stoltenberg a mai spus că două ţări care nu sunt membre NATO, Finlanda şi Suedia, au participat din nou la reuniunea de astăzi şi vor fi prezente în continuare la toate întâlnirile de coordonare, inclusiv în materie de schimb de informaţii.

Asta în contextul în care se discută tot mai des despre extinderea Alianţei, ca reacţie la agresiunea rusă în Ucraina. Jens Stoltenberg a mai anunţat şi că NATO va intensifica şi extinde sprijinul pentru ţări ca Georgia şi Bosnia- Herţegovina, pentru că există riscul ca Rusia să le atace fie militar, fie prin metode de subversive. Şi pentru Republica Moldova sunt riscuri crescute din partea Rusiei, conform evaluării NATO.

În plus, a spus Stoltenberg, se prefigurează o consolidare pe termen lung şi o creştere a prezenţei pe flancul estic, ca reacţie agresiunea rusă. Secretarul general a anunţat că aceste teme vor fi pe agenda viitoarei întâlniri, luna aceasta, a miniştrilor apărării din NATO.

Secretarul general al NATO a mai declarat ca există informaţii credibile că Rusia foloseste bombe cu fragmentaţie şi alte tipuri de arme interzise.

Surse articol: RADOR, Radio România Actualități

Sursa foto: Marienko Andrii / unian.info