Străjerul cetății și locul cu cea mai bună panoramă asupra orașului Brașov este muntele Tâmpa. Sunt multe teorii legate de originea numelui, dar cea mai plauzibilă spune că denumirea vine de la Tempus, timp.

Legenda spune că muntele a adăpostit un balaur înaripat care sălășluia în grota Bethlen. Era groaza Brașovului medieval pentru că atunci când era înfometat zbura peste cetate și vâna animale și oameni.

Se spune că fiul unui jude a mers odată lângă zidurile cetății, într-un loc mai ferit pentru a învăța predica. Balaurul i-a auzit glasul, a coborât de pe munte și l-a înghițit pe loc. Pentru a-și salva prietenul, un tânăr viteaz a umplut pielea unui vițel cu var și la ademenit pe balaur. Acesta a înghiți capcana și când balaurul s-a dus să bea apă, varul a început să se încingă, balaurul a fost înfrânt, iar tânărul jude a fost salvat.

Se spune că după moartea balaurului au apărut o mulțime de sopârle ce pot fi întâlnite și astăzi în rezervația naturală Muntele Tâmpa. Este vorba de șopârla de munte, salamandra sau tritonul carpatic. Dacă urcați pe Tâmpa priviți cu mare atenție și aveți grijă unde călcați, dacă vedeți o șopârlă aceasta vă aduce noroc timp de un an, dar dacă-i faceți rău ghinionul vă va urmări timp de 3 ani.

În peștera miticului balaur din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie ce ulterior avea să se numească Bethlen, după 1948 locul a fost redenumit Cabana restaurant Tâmpa. Pe 23 martie 1977 cabana a ars în întregime. Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale "căzilor" de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră.

În anul 2001, Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului, în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte.

Tot pe Tâmpa a fost construită, în secolul XIV, și cea mai veche cetate a Brașovului. Ea a protejat orașul de invadatori dar fiind greu de întreținut Ioan de Hunedoara a decis demolarea ei la câteva secole distanță, iar astăzi mai pot fi văzute doar mici fragmente ascunse prin vegetație.

Muntele înalt de numai 950 de metri este singura rezervație peisagistică a județului și după ce vă veți plimba un pic veți descoperii frumusețea acestui Sit Natura 2000. Importanța deosebită se datorează în special vegetației formată predominant din fag, carpen, frasin, arțar, molid și larice. Printre tufe se întâlnesc plante rare ca laleaua pestriță, papucul doamnei și crucea voinicului.

Dracocephalum austriacum, în limbaj popular mătăciune sau capul dragonului,  este o specie foarte rară care a fost reperată de numai 2 ori în ultimii 150 de ani. Un interes deosebit îl prezintă versantul sud-estic unde apare o insulă de vegetație de stepă.

Fauna este bogată și variată cuprinzând printre altele și ursul brun.

Accesul pe Tâmpa este foarte ușor și se face din centrul vechi înspre Aleea de sub Tâmpa. Există 3 trasee care duc în vârf, drumul Serpentinelor, marcat cu triunghi roșu, dificultate ușoară, drumul Cavalerilor cu marcaj bandă albastră, dificultate medie, acesta este traseul care duce în Poiana Brașov și treptele lui Gabony, cel mai dificil dar și cel mai spectaculos, marcat cu triunghi galben.

Cei care nu doresc să urce pe jos pot alege să urce cu telecabina dar atenție și dacă urcați cu telecabia este indicat să aveți încălțări speciale de munte deoarece și numai o scurtă plimbare între telecabină și Vârful Tâmpa ascunde destul de multe pericole.